În orașul Osaka trăia un mare mincinos. El mințea tot timpul și toți știau aceasta. Odată plecă pe munte. La întoarcere îi spuse vecinei:
— Ce șarpe uriaș am văzut! Gros ca o putină și lung cât toată strada.
Vecina strânse doar din umeri.
— Măi omule, doar știi și tu că un șarpe nu poate fi așa de lung cât toată strada.
— Șarpele era, într-adevăr, foarte lung, dar nu chiar cât strada, ci numai cât o ulicioară.
— Cine-a mai văzut un șarpe lung cât o ulicioară?
— Ei, nu chiar cât o ulicioară, ci cât pinul acesta.
— Cât acest pin, nu se poate!
— Ei, acum îți spun adevărul. Șarpele era cât podețul de peste râu.
— Nici așa nu poate fi!
— Atunci îți voi spune adevărul-adevărat: șarpele era lung și lat cât o putină.
— Cum vine asta? Șarpele era gros ca o putină și lat tot ca o putină? Atunci, cu siguranță, că nu era șarpe, ci o putină…
Repovestită de George Sâmpetrean
Sursa: Povești nemuritoare, vol. 25, 1983 [p. 204-205]